Adenomul hipofizar

Sistemul endocrin este cel care reglează mai mulți hormoni în organism și asigură echilibrul și buna funcționare a acestuia. Există însă afecțiuni strâns legate de acesta, cum ar fi diabetul, sindromul ovarelor polichistice, osteoporoza sau adenomul hipofizar.

Pentru a preveni astfel de boli, este recomandat să mergi la controlul anual endocrinologic, care te poate ajuta cu diagnosticarea și tratarea eficientă a unor predispoziții sau afecțiuni hormonale, înainte ca acestea să se dezvolte în ceva mai grav.

Ce este hipofiza?

Hipofiza, denumită și glanda pituliară, este o glandă endocrină fără pereche, alcătuită din țesut conjunctiv lamelar. Hipofiza este împărțită în trei lobi: anterior, intermediar și posterior. Această glandă este situată în fosa hipofizară, înaintea tuberculilor mamilari și înapoia chiasmei optice și are forma unui bob de fasole și o greutate cuprinsă între 0,5-0,8 g. 

Rolul hipofizei este de a produce hormoni. Adenohipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina (tsh), corticotrofina (A.C.T.H.), gonadotrofinele (FSH si LH), somatotrofina (STH) și prolactina, care este responsabilă pentru lactația mamară.

Ce este adenomul hipofizar?

Adenomul hipofizar este o tumoră benignă care apare la nivelul hipofizei, o glandă de mici dimensiuni plasată la baza creierului. Efectele acestuia se manifestă de obicei prin hipersecreție de hormoni tropi (hormoni secretați de hipofiză), complicații endocrine sau neurologice.

Tipuri de adenom al hipofizei

Adenoamele hipofizare se pot diferenția în funcție de numeroase criterii, astfel:

1. În funcție de simptomatologia clinică:

• Adenoame funcționale: prezintă simptome și pot fi astfel ușor de depistat.
• Adenoame nefuncționale: asimptomatice.

• Microadenoame: au sub 1 cm.
• Macroadenoame: au peste 1 cm.

• Tirotropina (TSH), care provoacă hipertiroidism.
• Adrenocorticotropina, provoacă boala Cushing.
• Hormoni de creștere, cauzează gigantinsm și acromegalie.
• Prolactina, determină amenoree-galactoree și sunt cele mai frecvente tipuri de adenoame.
• Hormon foliculostimulant.
• Mai multe categorii de hormoni (adenoame mixte).

Pot fi și adenoame nesecretante.

Cauzele apariției adenoamelor

Până în acest moment, specialiștii nu au reușit să depisteze cauzele exacte ale adenoamelor, însă studiile arată că modificările genetice joacă un rol important în apariția acestor tumori hipofizare.

Simptome: cum se manifestă adenomul hipofizar?

Simptomele adenomului hipofizar variază în funcție de tipul adenomului, în special în raport cu mărimea acestuia și tipul de hormoni pe care îl secretă.

• Adenoamele hipofizare mari pot cauza dureri de cap și vedere încețoșată sau prin tunel, determinate de faptul că hipofiza este localizată în apropierea chiasmei optice.
• Prolactinomul apare cel mai frecvent (aproximativ 27% din tumorile hipofizare) și reprezintă adenomul hipofizar care secretă prolactina; se manifestă de obicei prin amenoree (lipsa menstruației), infertilitate masculină și feminină și impotență la bărbați, hirsutism, secretarea de lapte la femeile care nu alaptează, uscăciune vaginală.
• Simptomele adenomului care secretă tirotropina (TSH) sunt în general simptomele hipertirodismului: tremur, palpitații, anxietate, scăderea în greutate.
• Corticotropinomul (adenomul care secretă corticotropină) provoacă o boală denumită sindromul Cushing, care este semnalat de: tulburări menstruale, hipertensiune arterială, modificări la nivelul pielii (păr facial, învinețirea cu usurință a pielii, apariția unor linii albăstrui pe piele), obezitate facio-tronco-abdominală, în contrast cu extremitățile, care sunt subțiri, osteoporoză, scăderea toleranței la glucoză.
• Adenomul care secretă hormoni de creștere se manifestă prin acromegalie (creșterea excesivă a extremităților la adulți) sau gigantism (creșterea excesiva în înălțime la copii).

Diagnosticarea adenomului hipofizar

Pentru diagnosticare se face evaluarea endocrinologică de bază cu evaluarea axului adrenal: cortizol; tiroidian: T4, test stimulare TRH, gonadal: FSH si LH, prolactină, hormoni de creștere GH, Somatomedin C, ADH.

Evaluarea neuroradiologică: CT-ul și RMN-ul cerebral sunt investigații obligatorii, RMN-ul fiind prima opțiune. Radiografia de profil de craniu evaluează anatomia sfinusului sfenoidal (utilă în chirurgia transfenoidală). Circa 50% din tumorile care determină sindrom Cushing sunt prea mici pentru vizualizarea pe CT și RMN.

Tratamentul adenomului hipofizar

Tratamentul bolilor hipofizare variază în funcție de tipul de secreție și tumoră în tratament medicamentos, radiologic sau chirugical (tratamentul cu cele mai bune rezultate în majoritatea cazurilor). Trebuie să știți că nu există un tratament naturist care să vindece tumorile hipofizare.

Tratamentul medicamentos este prescris în special în cazul prolactinomului și al adenomului care secretă hormoni de creștere. În prima situație, medicamentele au ca principal rezultat scăderea secreției de prolactină. În cazul acromegaliei, acest tratament se alege dacă pacientul prezintă contraindicații la o intervenție chirurgicală sau dacă intervenția chirurgicală nu a avut succes.

Tratamentul chirugical se realizează prin diferite moduri de abord a hipofizei: în cazul microadenoamelor, se recomandă abordul transfenoidal/ translabial, cu o rată de success de 90%, iar în cazul macroadenoamelor abordul hipofizei se face transcranian.

Printre complicații postchirurgicale care pot apărea sunt:

• diabet insipid tranzitor;
• sindrom tranzitor de secreție inadecvată de ADH;
• complicații majore: meningită, pierdere de LCR;
• hipopituitarism care impune terapie de substituție.

S-ar putea să te intereseze și...