Nodulii la sân: Ghid complet

Articol realizat cu ajutorul Dr. Elena Claudia Teodorescu - Medic primar Imagistică Medicală

Ai descoperit un nodul la unul dintre sâni? Dr. Elena Claudia Teodorescu, Medic primar Radiologie și Imagistică Medicală și fondator Donna Medical Center, Centrul de Excelență în Sănătatea Femeii, ți-a pregătit un ghid complet despre nodulii mamari, care te va ajuta să te informezi corect și să înțelegi ce sunt nodulii la sân, din ce cauză apar, ce simptome pot da aceștia, cum îi diagnostichezi și cum te poți trata eficient.

Ți s-a întâmplat să simți ceva neobișnuit la autopalparea lunară? Sau mai mult, să ai dureri surde la nivelul sânilor în preajma menstruației?

Cel mai probabil suferi de mastoză fibrochistică, o afecțiune des întâlnită la femei, însă, pentru siguranța ta, este bine să primești un diagnostic corect de la un medic senolog expert.

Statisticile spun că 40% dintre femei vor detecta un nodul mamar la un moment dat în viața lor. Deși de cele mai multe ori nodulii nu sunt canceroși, imediat ce ai descoperit un nodul la sân trebuie să te programezi pentru investigații. În timpul vizitei la medic vei avea parte de o evaluare minuțioasă a formațiunii, vei afla tipul de nodul și care sunt pașii următori pentru a fi în siguranță.

Cuprinsul Ghidului complet: Noduli la sân

Ce sunt nodulii la sâni sau nodulii mamari?

Sânul femeii este alcătuit din țesut conjunctiv fibros, țesut adipos, nervi, vase de sânge, ganglioni, glande producătoare de lapte și ductul lactifer prin care circulă laptele mamar. Structura țesutului mamar variază în funcție de vârsta femeii și de modificările din timpul și de după sarcină.

Fiecare parte a sânului femeii poate reacționa diferit în funcție de modificările din organism, acestea având impact asupra sensibilității și texturii sânului și putând fi cauze ale apariției nodulilor.

Un nodul mamar este o masă de țesut din interiorul sânului, care se formează prin înmulțirea necontrolată a celulelor mamare într-o zonă a sânului. Nodulul la sân poate fi ușor deosebit prin consistența crescută față de restul țesutului. În timpul autoexaminarii lunare, s-ar putea să simți o formațiune cu margini bine definite sau o zonă de țesut mai dur. Pe lângă ceea ce simți prin palpare, s-ar putea să observi o culoare roșiatică în zona sânului sau textură cu aspect de „coajă de portocală”.

Ce tipuri există și din ce cauză apar nodulii la sân?

Există mai multe cauze ale formării nodulilor la sân, unele dintre acestea inofensive, în timp ce altele pot fi periculoase. Cauzele formării nodulilor la sân includ dezechilibre hormonale, infecții, traumatisme, tumori benigne și tumori maligne (cancer).

Deși majoritatea nodulilor la sân, adică 9 din 10, sunt inofensivi (benigni), fiecare nodul ar trebui să fie evaluat de către un medic pentru a exclude sau a stabili un diagnostic de cancer.

Infecțiile care cauzează noduli la sân

Inflamația țesutului mamar este cunoscută sub numele de mastită. Mastita apare cel mai frecvent la femeile care alăptează. În cazul în care pielea mamelonului (areola) este rănită sau crăpată, așa cum se întâmplă deseori în timpul alăptării, bacteriile pot intra în interiorul rănii și pot cauza infecții. Uneori, anumite tratamente pot preveni ca zona dureroasă să se transforme într-o infecție la sân. Infecțiile pot să fie în interiorul pieptului (un abces) sau o zonă mai largă de roșeață a pielii, care se răspândește pe tot sânul (cellulitis).

Traumatismele care cauzează noduli la sân

Dacă un sân este rănit în urma unui traumatism, mici vase de sânge se pot sparge și pot provoca o zonă de sângerare localizată (hematom), care poate fi percepută ca un nodul. Traumatismul mamar poate deteriora celulele de grăsime din țesutul mamar, o boală numită necroză de grăsime, care de asemenea, poate forma un nodul la sân. Necroza adipoasă apare cel mai frecvent în urma unei operații anterioare la sân. Aceste tipuri de noduli care provin în urma unei traume semnificative, nu sunt canceroase.

Tumorile benigne (ne-canceroase) care cauzează noduli la sân

Fibroadenoamele sunt tumori benigne și sunt foarte frecvente. Aceste creșteri apar cel mai des la femeile peste 30 de ani, dar pot apărea, de asemenea, și la femeile sub 30 de ani. Fibroadenoamele sunt tumori solide, ferme, care sunt de obicei nedureroase. Ele cresc relativ repede, apărând uneori și la adolescente sau în timpul sarcinii.

Chisturile mamare sunt pline cu lichid și sunt benigne. Ele sunt foarte frecvente, mai ales la vârsta de peste 35 de ani. Aceste chisturi variază adesea în dimensiune în timpul ciclului menstrual și pot fi moi.

Modificările fibrochistice sunt caracterizate prin sâni care au multe neregularități. Sânii fibrochistici se datorează unor dezechilibre hormonale, iar femeile cu modificări fibrochistice pot avea dureri și/sau noduli.

Tumorile maligne (canceroase) care cauzează noduli la sân

Simptomele cancerului de sân includ noduli nedureroși, scurgeri mamelonare și inflamații ale pielii sânului. Uneori cancerul de sân apare fără nici un simptom.

Nodulii mamari cauzați de cancer sunt duri, cu contur neregulat, de multe ori fixați, imobili și de obicei nedureroși. Cancerul de sân, de obicei, nu provoacă dureri la nivelul sânilor. Deși femeile de multe ori își fac griji cu privire la durerile mamare, cele mai multe dureri de sâni nu reprezintă cancer. Doar aproximativ 6% dintre femeile cu cancer de sân au dureri de sân ca semn primar al cancerului.

Scurgerile mamelonare sunt cauzate cel mai frecvent (90% din cazuri) de tumori benigne (ne-canceroase) - de obicei papiloame intraductale. Secrețiile mamelonare pot fi, de asemenea, cauzate de cancerul mamar. În acest caz, secreția este dintr-un singur sân, este spontană și sanghinolentă sau transparentă. Deoarece secrețiile pot fi un semn al cancerului de sân, acestea trebuie să fie evaluate de către un medic.

Modificările la nivelul pielii de pe sân: retracția, roșeața și căldura, pot fi uneori un semn de cancer de sân. O formă particulară de cancer de sân, care provoacă modificări eczematiforme la nivelul mamelonului este boala Paget a sânului. Cu toate acestea, cele mai multe modificari la nivelul mamelonului nu sunt datorate cancerului, ci sunt cauzate de probleme benigne, cum ar fi eczema mamelonului sau o infecție cu o ciupercă. Totuși, orice modificare trebuie să fie evaluată de către un medic.

Ce simptome pot avea de la un nodul la sân?

Modificările la nivelul sânului se pot identifica în primul rând prin autoexaminarea lunară urmată, după caz, de investigațiile recomandate de medici, la intervale stabilite în funcție de diferiți factori, cum ar fi istoricul familial, predispoziția genetică de a dezvolta cancer, existența unei formațiuni suspecte sau vârsta pacientei.

Principalele simptome care te atenționează asupra existenței unei formațiuni mamare se manifestă în felul următor:

Ai sânii dureroși sau sensibili;
Simți o formațiune cu marginile bine definite;
Observi o zonă îngroșată, proeminentă față de restul țesutului mamar;
Pielea ta prezintă modificări ca roșeață, aspect de „coajă de portocală” sau adâncituri;
Un sân este evident mai mare decât celălalt;
Observi modificări ale mamelonului (ca inversia mamară) sau ai scurgeri spontane la nivelul mamelonului.

Dimensiunea nodulului pe care l-ai simțit la palpare nu este un criteriu bun în funcție de care să îți faci griji sau nu. De obicei, prin palpare, o pacientă poate simți un nodul care are deja 2 cm, fiind cam de dimensiunea unei cireșe. Cancerul poate fi foarte mic atunci când o femeie îl simte, nodulii identificați prin mamografie sau ecografie pot fi foarte mici. Cel mai bine este să îl descoperi atunci când este mic, pentru a putea să îl învingi.

Există anumite simptome care le însoțesc pe cele ale nodulilor mamari și care atenționează asupra unei afecțiuni grave a sânilor. Dacă te confrunți cu una sau mai multe manifestări din cele enumerate mai jos, e nevoie să te programezi de urgență la un specialist:

Ai simțit o formațiune în zona axilei;
Ai simțit o formațiune nedureroasă care are marginile neregulate;
Ai scurgeri cu sânge sau puroi la nivelul mamelonului;
Ai dureri la nivelul oaselor.

Multe femei merg la medic abia când simt o durere acută. Durerea mamară poate să fie un simptom al unui nodul, manifestându-se ca o sensibilitate acută, junghi, presiune, durere sau ca o senzație de arsură. Când aceste dureri persistă și nu au legătură cu cele specifice ciclului menstrual, cele mai multe femei se sperie, crezând că în spatele durerii stă o afecțiune severă. Singurul care poate pune diagnostic asupra acestor dureri este medicul.

Noduli la sân înseamnă cancer?

Multe femei se sperie când descoperă un nodul, crezând că „Un nodul mamar este aproape întotdeauna cancer la sân”. Din fericire, acesta este un mit, dar unul foarte larg răspândit, spune Stephen Senes, fost președinte al Societății Americane de Cancer. Fiecare femeie crede că este cancer, până la proba contrarie. Cu cât este mai în vârstă, cu atât este mai înfricoșată că ea este una din cele 7 - 8 femei care vor dezvolta cancer pe parcursul vieții.”, spune Senes.

Un nodul ar putea fi un chist (un săculeț umplut cu lichid, care poate fi drenat), alte tipuri de tumori necanceroase, precum fibroadenomul, mai rar poate fi chiar un cheag de sânge. Ar putea fi de asemenea un „pseudo-nodul”, cauzat de schimbările hormonale.

Pe de altă parte, nu este bine nici să fii în situația opusă, să refuzi să crezi, să îți spui „Mie nu mi se poate întâmpla” sau „Sunt prea tânără să am cancer.” Într-adevăr, probabilitatea ca nodulul să fie canceros este mai mare pentru femeile în vârstă, care au trecut de menopauză, dar aceasta nu este o regulă.

Din păcate, multe femei sunt convinse că „un nodul nu poate fi cancer în cazul în care au un istoric de chisturi la sân”, deși nu este adevărat. Dacă ai avut în trecut noduli care s-au dovedit a fi chisturi și nu au reprezentat motive de îngrijorare, nu poți avea nicio garanție că un nou nodul va fi la fel.

Experții Donna Medical Center au observat că 8 din 10 noduli sunt benigni. Chiar și așa, odată ce descoperi o formațiune suspectă la nivelul sânului, este recomandat să mergi cât mai repede la medic pentru un control mamar, în cadrul căruia vei afla cu certitudine dacă formațiunea pe care ai simțit-o prezintă potențial canceros.

Cum se depistează un nodul la sâni?

Examinările sânilor de către medicul specialist reprezintă primul pas în evaluarea unui nodul la sân și depistarea precoce a cancerului mamar. Din păcate, examinarea manuală a sânilor nu este o metodă eficientă de detecție a cancerului incipient, precum sunt investigațiile specializate.

Un medic senolog palpează o formațiune tumorală când ea este mai mare de 1 cm, spre deosebire de autopalpare, când în general femeia poate detecta o tumoră cu o dimensiune mai mare de 2 cm. De aceea se utilizează metode de detectare a acestor formațiuni, care le pot sesiza atunci când ele nu sunt palpabile, și sunt de dimensiuni milimetrice, chiar de 0,2 - 0,3 cm.

Mamografia digitală

Femeile trebuie să facă mamografie la ambii sâni daca au vârsta peste 40 ani. Prin mamografie este estimat că se pot detecta aproximativ 90% din cazurile de cancer de sân. În cazul în care o femeie sau medicul simt un nodul și la mamografie s-au obținut rezultate normale, se continuă pentru completarea diagnosticului cu ecografie mamară, rezonanță magnetică (RMN) sau chiar biopsie. Uneori, pe mamografie se văd microcalcificări, care pot fi singurul semn de cancer, de aici rezultând și importanța acestei examinări.

Ecografia mamară

Ecografia este utilă în evaluarea nodulilor de sân la femeile cu vârsta până la 40 ani sau femeile gravide sau care alăptează. Cu ajutorul ei se diferențiază un chist (umplut cu lichid) de un nodul solid, nodulii solizi benigni (ne-canceroși) de nodulii solizi suspecți sau chiar cu aspect tipic de cancer. Dacă nu este clar prin ecografie că nodulul este chist, sau nu este clară natura benignă / malignă a acestuia, o evaluare suplimentară este de obicei recomandată. Aceasta poate să fie reprezentată de sonoelastografie mamară (elastografie) sau RMN.

Sonoelastografia mamară

Este o metodă ecografică nedureroasă, ce ajută la diferențierea nodulilor benigni de cei maligni, pe baza diferenței de elasticitate dintre cele două tipuri de tumori. Ecograful necesită echipare adițională cu modul de elastografie.

Rezonanța magnetică (RMN-ul)

Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM sau RMN) este tot mai utilizată în evaluarea nodulilor la sân, deoarece este deosebit de sensibilă la micile anomalii din țesutul mamar. În cele mai multe cazuri, RMN-ul se efectuează în momentul în care rezultatele evaluărilor mamografice și ecografice nu sunt concludente, când se dorește o evaluare corectă a ambilor sâni sau atunci când este deja descoperit un cancer mamar și se bănuiesc mai multe focare sau când există adenopatii axilare suspecte fără o cauză detectabilă prin mamografie/ ecografie la nivelul sânilor. RMN-ul are și el limite - de exemplu, RMN-ul nu poate detecta microcalcificări cu caractere de malignitate, care pot fi identificate prin mamografie.

Ce tratament există pentru nodulii la sân?

În urma investigațiilor medicale, specialistul va stabili cu exactitate tipul de formațiune și tipul de tratament pe care trebuie să-l urmezi. Tratamentul pentru nodulii mamari este personalizat pentru fiecare pacientă în parte.

În cazul tratamentului nodulilor benigni, e foarte posibil să fie nevoie doar de tratament medicamentos sau mici intervenții chirurgicale, pe când pentru nodulii maligni se va continua prin intervenții chirurgicale, chimioterapie sau radioterapie.

Medicamentație
În cazul în care nodulul pe care îl ai îți cauzează dureri sau dacă nodulul este rezultatul unei infecții, medicul îți va recomanda un tratament medicamentos. De asemenea, medicul ți-ar putea recomanda să adopți o dietă săracă în grăsimi saturate și să porți un sutien comod, dar ferm, care să îți reducă durerile.

Aspirație
Există cazuri în care e nevoie ca lichidul din abces sau chist să fie aspirat. Nu vei simți durere în timp ce medicul va acționa în zona cu probleme cu ajutorul unui ac, astfel încât fluidul să fie înlăturat. Rareori va fi nevoie de o mică incizie pentru a realiza această aspirație. Sunt cazuri în care chistul aspirat se poate umple iar cu lichid, așa că vei urmări evoluția nodulului împreună cu medicul tău pentru a observa orice modificare.

Intervenție chirurgicală
Atunci când un nodul este mare sau crește în mărime, s-ar putea să ai nevoie de intervenție chirurgicală pentru a îndepărta formațiunea. Această măsură poate fi luată în cazul fibroadenoamelor sau chisturilor și este făcută sub anestezie generală. În unele cazuri se folosește un aspirator special pentru a extrage țesutul care formează nodulul. În momentul în care a fost eliminat, nodulul este trimis la analize pentru a confirma că este benign sau malign.

Pentru tratamentul nodulilor mamari benigni, medicii recomandă următoarele măsuri, în funcție de tipul diagnosticat:

Mastoza fibrochistică: recomandări cu privință la regimul alimentar. Doar dacă apar modificări fibrochistice cu un aspect imagistic suspect, se ajunge la biopsie pentru un diagnostic corect
Chisturi simple: medicul poate efectua aspirația lichidului pentru diagnostic precis. Îndepărtarea chirurgicală se recomandă doar dacă este extrem de dureros sau voluminos
Fibroadenom: Excizia sau biopsia se efectuează rareori. Excizia are loc doar dacă sunt observate modificări atipice de la o examinare la alta
Mastita: Este foarte rar nevoie de intervenție chirurgicală, medicii tratând această infecție cu antibiotice.

Biopsia este principala procedură care ajută la determinarea naturii unei mase anormale aflate la nivelul sânilor. Prin această procedură se extrage o mostră de țesut care e supusă analizelor microscopice. În funcție de caracteristicile nodulului, biopsia se poate efectua în mai multe moduri: aspirație cu ac fin, aspirație cu ac gros, biopsie cu vacuum (asistată), biopsie stereotactică sau biopsie chirurgicală.

Indiferent de vârsta pe care o ai sau de istoricul familial, de fiecare dată când apare ceva care te neliniștește, discută cu un medic specialist din cadrul unei clinici dedicate diagnosticului afecțiunilor mamare și a cancerului la sân.

Controalele anuale de rutină și cele recomandate de medic sunt esențiale pentru a urmări evoluția unui nodul. Ține minte că, deși ai avut în trecut noduli care s-au dovedit a fi chisturi și nu au reprezentat motive de îngrijorare, nu poți avea nicio garanție că un nou nodul va fi la fel. Mergi la control pentru orice modificare suspectă pe care o sesizezi în timpul autoexaminării. Prevenția îți poate salva viața!

Articole recomandate

Ecografie mamara (de san)

Ecografia mamară este o metodă de investigație a sănătății sânului utilizată frecvent în scopuri de diagnostic ...
Citeste tot articolul »
Mamografie Digitala 3D cu Tomosinteza si Soft C-View

Cancerul mamar rămâne una dintre cele mai prevalente și amenințătoare afecțiuni pentru femei din întreaga lume. În ...
Citeste tot articolul »
[Infografic] Ghid de Prevenție pentru Sănătatea Femeii

Ți-ai pus vreodată una din următoarele întrebări: „Urmez un program de screening corect?”, „Ce investigații ...
Citeste tot articolul »
Ce să faci când simți „ceva” neobișnuit?

Încă nu ai fost la medic, dar ai simțit că ceva este în neregulă cu tine. Ai simțit că unul dintre sânii tăi și-a ...
Citeste tot articolul »
Scurt ghid al afecțiunilor mamare benigne

Ce înseamnă afecțiuni benigne ale sânului? Când vorbim despre ceva și spunem că este benign, ne referim la faptul ...
Citeste tot articolul »
Tot ce trebuie să știi despre cancerul la sân

Îți faci griji că ai putea avea cancer la sân? Ai simțit ceva în neregulă în zona pieptului? Ai cazuri de cancer ...
Citeste tot articolul »