Tot ce trebuie să știi despre cancerul la sân

Articol realizat cu ajutorul Dr. Dragoș Median - Medic primar Oncologie Medicală în data 18 Septembrie 2024

Îți faci griji că ai putea avea cancer la sân? Ai simțit ceva în neregulă în zona pieptului? Ai cazuri de cancer în familie? Înainte să te gândești la cele mai rele scenarii, e important să te informezi. Cancerul depistat în stadiu incipient, respectiv stadiul 0 și 1, poate fi vindecat ușor și fără urmări, în proportie de 94%. Timpul e cel mai bun aliat al tău împotriva cancerului la sân.

Simptome cancer de sân
Cauze cancer de sân
Diagnosticul de cancer la sân
Tipuri de cancer la sân - cancer invaziv/cancer non-evaziv
Stadiile cancerului la sân
Tratament cancer la sân - oncologie

Care sunt simptomele cancerului la sân?

Deși cancerul mamar nu doare decât în faze avansate, există simptome pe care le poți identifica singură, în timpul autoexaminării lunare:

• nodul palpabil nedureros cu suprafața neregulată, dură (cel mai frecvent), cu limite șterse;
• creșterea asimetrică a consistenței sânului în totalitate sau într-o porțiune;
• retracția pielii la nivelul unei zone a sânului;
• retracția mamelonului;
• deformări ale unui sân;
• scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale, spontane, hemoragice sau incolore);
• roșeață (eritem) sau ulcerație tegumentară;
• roșeață (eritem) sau ulcerație a mamelonului;
• adenopatii axilare de aceeași parte, nedureroase;
• durere (foarte rar - numai în stadii foarte avansate).

Multe femei greșesc pentru că tratează cu superficialitate unele senzații neobișnuite la nivelul sânilor sau iau decizia de a nu consulta un medic senolog expert din timp, înainte ca simptomele să-și facă apariția.

Primele simptome ale cancerului la sân pot trece cu ușurință neobservate, dar o durere de sân ignorată sau diagnosticată greșit de către un medic generalist, poate ascunde afecțiuni serioase la nivelul sânilor.

Chiar dacă nu ai avut cazuri de cancer în familie sau crezi că nu prezinți riscul de a dezvolta această boală, trebuie să știi că această afecțiune se poate dezvolta și în cazul femeilor care nu au factori de risc sau a celor cu un istoric medical sănătos.

Un alt motiv pentru care simptomele cancerului la sân rămân ignorate ține de stilul de viață dinamic. Astfel, există riscul să nu observi transformările propriului corp, iar primele simptome ale cancerului la sân să treacă ușor neobservate.

Care sunt cauzele cancerului la sân?

Cancerul de sân apare atunci când unele celule ale sânilor încep să crească anormal. Acestea se divid mai repede decât celulele sănătoase și se pot răspândi (metastaze) către ganglionii limfatici axilari și alte zone ale corpului.

De cele mai multe ori, cancerul pornește din celulele ductelor care conduc laptele. Acest tip de cancer la sân este cunoscut sub numele de carcinom ductal și este cel mai frecvent tip de neoplasm mamar. Uneori, cancerul poate începe să se dezvolte din lobulii mamari (cei care produc secreția lactată), acesta fiind denumit carcinom lobular.

Cauzele exacte ale apariției cancerului mamar nu sunt cunoscute, însă există mai mulți factori de risc care influențează șansele de a dezvolta cancer de sân:

• Înaintarea în vârstă - cu cât o femeie înaintează în vârstă, cu atât cresc șansele de a dezvolta această boală; vârsta este un factor de risc. Statisticile ne arată că peste 80% din cancerele de sân apar la femei care au trecut de vârsta de 50 de ani (după menopauză).

• Genetica - femei ale căror rude au avut sau au cancer de sân sunt mai susceptibile de a dezvolta această boală. Aproximativ 5% - 10% din cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Femeile care poartă genele BRCA1 și BRCA2 au un risc mult mai mare de a dezvolta cancer la sân și / sau cancer ovarian. Aceste gene pot fi moștenite.

• Istoricul de cancer la sân - femeile care au avut cancer de sân, chiar și forme neinvazive, sunt mai susceptibile de a dezvolta boala din nou, comparativ cu femeile care nu au antecedente de cancer la sân.

• Anumiți noduli la sân - femeile care au avut anumite tipuri de noduli benigni mamari (non-canceroși) sunt mai susceptibile de a dezvolta cancer mai târziu pe parcursul vieții. Exemplele includ hiperplazie ductală atipică sau carcinom lobular in situ.
• Țesutul mamar dens - femeile cu țesut mamar dens au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân.

• Expunerea la estrogen - femeile care au avut prima menstruație mai devreme sau au intrat în perioada de menopauză mai târziu decât media, au un risc mărit de cancer la sân. Acest lucru se datorează faptului că organismul lor a fost expus la estrogen pentru mai mult timp. Expunerea la estrogen începe odată cu prima menstruație și scade dramatic în timpul menopauzei.

• Obezitatea - femeile care au devenit supraponderale după menopauză pot avea un risc mărit. Studiile ne arată că femeile obeze aflate la menopauză au un nivel mai ridicat de estrogen, de unde rezultă și riscul mare.

• Consumul de alcool - cu cât o femeie consumă o cantitate mai mare de alcool în mod regulat, cu atât crește riscul de a dezvolta această boală.

• Expunerea la radiații - crește ușor riscul unei femei de a face cancer de sân. Persoanele care au fost tratate prin radiații în zona toracică pentru un cancer din copilărie, au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân.

• Terapia hormonală - ambele forme de terapii hormonale - combinate sau care conțin doar estrogen - pot crește riscul unei femei de a face cancer de sân. Terapiile hormonale combinate determină un risc mai mare.

Ce este screeningul pentru cancerul de sân?

Screeningul pentru cancerul de sân este definit ca evaluarea mamografică a unei populații feminine asimptomatice, pentru detecția acestei boli într-un moment în care poate fi curabilă.

Avantajul major este depistarea într-o fază precoce a cancerului mamar, ceea ce permite creșterea supraviețuirii. Pacientele în stadii incipiente pot beneficia de un tratament conservator (extirparea zonei bolnave și nu a sânului în totalitate). 

Un alt avantaj al examenului de screening este unul psihologic: un rezultat bun la examenul de screening (altfel spus un examen negativ pentru cancer mamar) ne oferă liniște și siguranță până la următorul examen. Știm că, dacă va apărea la un moment dat ceva, va fi descoperit într-un stadiu atât de incipient, încât vom avea șanse foarte mari să învingem această boală.

Din nefericire, în România nu există un program național de screening pentru cancerul mamar, așa cum există în țările dezvoltate. De aceea, o foarte mică parte din populația feminină din România merge la controale regulate (sau ”aproape regulate”), clinice și imagistice (mamografie/ ecografie), constituind „un fel de screening”. 

Tabelul de mai jos te ajută cu direcții în funcție de care să te ghidezi în efectuarea controalelor de rutină. Vei vedea că în realizarea programului de screening, medicul va ține cont de vârstă, istoricul medical și frecvența cu care trebuie să faci anumite investigații.

Ce înseamnă diagnosticul de cancer la sân?

Potrivit celor mai recente studii publicate în 2015, se estimează că aproape jumătate din populația masculină a globului și o treime din femeile din lume se vor confrunta la un moment dat în viață cu un diagnostic îngrozitor: CANCER.

Este foarte important să știi cum să faci față diagnosticului aflat în urma controlului, dar și care sunt mijloacele disponibile de a lupta și, în final, de a combate această afecțiune. Un diagnostic de cancer nu înseamnă neapărat sfârșitul vieții, ci un nou început: o mare parte din cancere descoperite în stadii incipiente sunt curabile.

Ce investigații ajută la diagnosticarea cancerului mamar?

Trebuie să știi că nu orice tip de cancer necesită consultarea unui oncolog. Este recomandat ca, înainte de a lua orice decizie în legătură cu traseul medical, să te sfătuiești îndeaproape cu un specialist care să îți dea toate informațiile de care ai nevoie cât mai repede.

Diagnosticarea cancerului mamar implică o serie de investigații care ajută la detectarea și evaluarea eventualelor tumori. Acestea includ examinări imagistice, teste de laborator și biopsii.

Examinări imagistice

• Mamografia este un fel de radiografie a sânilor care poate detecta tumori sau alte anomalii. Exista mai multe tipuri de mamografie: clasica sau mamografie 3D, mamografie de screening (pentru femeile fără simptome) și mamografie diagnostică (pentru investigarea unor simptome specifice.
• Ecografia mamară utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale structurii interne a sânului. Este deosebit de utilă pentru evaluarea nodulilor detectați la mamografie și pentru diferențierea între chisturi și mase solide. De asemenea, prezintă avantajul de a putea fi folosită inclusiv în sarcină și alăptare, când densitatea țesutului mamar este crescută, iar mamografia nu este la fel de eficientă.
• Imagistica prin rezonanță magnetică utilizează un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a produce imagini detaliate ale sânului. este folosită pentru evaluarea tumorilor detectate la mamografie sau ecografie și pentru femeile cu risc ridicat de cancer mamar.

Biopsii

Odată identificate anumite leziuni ale sânului, acestea necesită examinare amănunțită pentru a stabili care este natura lor, gradul de risc și opțiunile cele mai eficiente de tratament.

• Biopsia cu ac fin utilizează un ac subțire pentru a extrage celule sau lichid dintr-un nodul suspect. Investigația ajută la determinarea naturii benigne sau maligne a unei leziuni.
• Biopsia cu ac gros utilizează un ac mai gros pentru a preleva mostre de șesut din nodulul suspect, oferind un eșantion mai mare de țesut pentru analiza histologică detaliată.
• Biopsia excizională constă în îndepărtarea chirurgicală a întregului nodul sau a unei părți mari din acesta. Este utilizată atunci când alte metode de biopsie nu sunt concludente sau când se dorește îndepărtarea completă a leziunii suspecte.
• Biopsia stereotactică utilizează imagistica cu raze X pentru a ghida acul către zona suspectă și este folosită în cazul leziunilor mici sau dificil de localizat.

Teste de laborator

Există mai multe teste de laborator utilizate în procesul de diagnosticare a cancerului.

• Analiza histopatologică reprezintă analiza microscopică a țesutului prelevat prin biopsie. Ea poate confirma diagnosticul de cancer și poate oferi informații despre tipul și gradul tumorii.
• Testele de imunohistochimie sunt utilizate pentru a detecta prezența receptorilor hormonali (estrogen, progesteron) și a receptorului HER2. Acestea oferă informații despre tipul molecular al cancerului mamar, ceea ce poate influența opțiunile de tratament.
• Testele genetice permit evaluarea mutațiilor genetice, cum ar fi BRCA1 și BRCA2 și sunt folosite pentru a determina riscul genetic de cancer mamar și pentru a ghida tratamentele personalizate.

Investigații suplimentare

Există și alte investigații care pot fi folosite pentru a permite un diagnostic cât mai precis atunci când este vorba despre cancerul mamar.

• Tomografia computerizată este utilizată pentru a evalua eventuala răspândire a cancerului la alte organe.
• Scintigrafia osoasă detectează activitatea metabolică anormală în oase și este folosită pentru a detecta metastazele osoase.
• Tomografia cu emisie de pozitroni oferă informații despre funcția metabolică și structura anatomică a țesuturilor și este folosită pentru a evalua răspândirea cancerului și răspunsul la tratament.

Este bine să solicit o a doua opinie?

Uneori, este foarte important să soliciți și să primești o a doua opinie de la un medic expert. Totuși, nu întârzia începerea tratamentului. Așadar, fii sigură că alegi să mergi pentru second opinion la un medic specializat în tipul de afecțiune suspectat.

Ce tipuri de cancer de sân primar există?

Cancerul de sân primar este cancerul mamar cu punct de plecare în sân. Acesta poate fi invaziv sau non-invaziv (in situ). Depistarea sa precoce, în faze incipiente duce la tratarea și vindecarea sa cu minime consecințe asupra integrității fizice a femeii.

• Cancerul non-evaziv

Carcinomul ductal in situ CDIS este forma particulară a cancerului de sân. Este non-invaziv, adică nu s-a extins în interiorul sau la exteriorul sânului și este izolat în ductele lactifere. CDIS netratat se poate extinde, devenind invaziv. CDIS, numit și intraductal, este cel mai comun cancer de sân non-invaziv.

• Cancer invaziv

Cea mai frecventă formă de cancer invaziv este carcinomul ductal comun. Următorul ca frecvență este carcinomul lobular invaziv, ce are o mai mare tendință la leziuni multiple și bilateralitate.

Cancerul de sân inflamator este rar, afectând aproximativ 1 din 100 de pacienți cu cancer de sân. Celulele canceroase blochează vasele limfatice. Sânul devine inflamat, cald, roșu și tumefiat, fără a fi dureros. Simptomele apar rapid odată cu deplasarea celulelor prin corp.

Boala Paget, de asemenea rară, afectează aproximativ 1 din 100 de femei cu cancer de sân, cauzând o înroșire și apoi o leziune eczematiformă a mamelonului, care se poate extinde la areola. Majoritatea cazurilor implică cancer de sân, cu unul din 2 pacienți având un nodul mamar palpabil. Boala Paget este dificil de depistat deoarece simptoamele sunt similare cu eczemele, dermatita sau psoriasisul. Diferența este că roșeața afectează de obicei mamelonul fără a se extinde mai departe.

Care sunt stadiile cancerului de sân?

Stadiul 0 - celule maligne în interiorul ductelor mamare din sân, fără invazie în țesutul mamar normal adiacent.

Stadiul I - tumoră de până în 2 cm, cu/fără celule maligne prezente în ganglionii limfatici axilari.

Stadiul II – tumoră de până în 2 cm, cu invazie a 1-3 ganglioni limfatici axilari; tumoră între 2 și 5 cm cu/fără invazie a 1-3 ganglioni limfatici axilari; tumoră de peste 5 cm, fără ganglioni axilari afectați.

Stadiul III – 4-9 ganglioni axilari invadați tumoral, indiferent de mărimea tumorii; tumoră de peste 5 cm, cu ganglioni axilari invadați; tumoră cu invazie la nivelul peretelui toracic și/sau care invadează tegumentele suprajacente, indiferent de invazia ganglionilor axilari; invazia ganglionilor sub-/supra-claviculari sau mai mult de 10 ganglioni invadați, indiferent de mărimea tumorii.

Stadiul IV – prezența metastazelor viscerale, indiferent de mărimea tumorii sau invazia ganglionilor limfatici.

Cancer sân stadiul 1B

- În aceast stadiu nu există nicio tumoră în sân, dar în ganglionii limfatici există grupuri mici de celule canceroase.

SAU

- Există o tumoare la sân care nu este mai mare de 2 centimetri și există grupuri mici de celule canceroase în ganglionii limfatici.

Cancer sân stadiul 2A

- Tumora nu poate fi găsită în sân, dar celulele canceroase sunt găsite în ganglionii limfatici axilari.

SAU

- Tumora măsoară 2 centimetri sau mai puțin și s-a extins la ganglionii limfatici axilari.

SAU

- Tumora este mai mare de 2 cm, dar mai mică de 5 centimetri și nu s-a extins la ganglionii limfatici axilari.

Cancer sân stadiul 2B

- Tumoarea este mai mare de 2, dar mai mică de 5 centimetri și s-a răspândit la ganglionii limfatici axilari.

SAU

- Tumora este mai mare de 5 centimetri, dar nu s-a extins la ganglionii limfatici axilari.

Cancer sân stadiul 3A

- Tumora nu se găsește în sân. Cancerul este descoperit în ganglionii limfatici axilari care sunt lipiți unul de celalalt sau de alte structuri sau cancerul poate fi găsit în ganglionii limfatici din apropierea sternului.

SAU

- Tumoarea poate avea orice dimensiune. Cancerul este descoperit în ganglionii limfatici axilari care sunt lipiți unul de celălalt sau de alte structuri sau cancerul poate fi găsit în ganglionii limfatici din apropierea sternului.

Cancer sân stadiul 3B

- Tumoarea poate fi de orice dimensiune și s-a răspândit la nivelul peretelui toracic și / sau la pielea sânului.

ȘI

- Cancerul s-a extins la ganglionii limfatici axilari care sunt lipiți unul de celalalt (confluați) sau de alte structuri sau cancerul poate fi găsit în ganglionii limfatici din apropierea sternului. Cancer de sân inflamator este considerat cel puțin stadiul IIIB.

Cancer sân stadiul 3C

- Se poate să nu fie găsit niciun semn al cancerului în sân sau tumoarea poate avea orice dimensiune și s-a răspândit la nivelul peretelui toracic și / sau la pielea sânului.

ȘI

- Cancerul s-a extins la ganglionii limfatici fie de mai sus sau mai jos de claviculă.

ȘI

- Cancerul poate fi extins la ganglionii limfatici axilari sau la ganglionii limfatici din apropierea sternului.

Cancer san stadiul IV - Cancerul s-a răspândit (metastază) în alte părți ale corpului.

Ce tratament există pentru cancerul la sân?

(N.B. Recomandările de mai jos sunt generale. Este foarte important ca o pacientă diagnosticată cu cancer la sân să consulte un medic oncolog pentru a i se determina planul de tratament corespunzător)

1. Tratament pentru femeile aflate la premenopauză

Premenopauza este perioada de timp de la apariția primei menstruații (menarha) și până la oprirea (fiziologică sau nu) menstruației - menopauza. Perioada imediat premergătoare menopauzei se numește perimenopauza.

Menopauza marchează o schimbare esențială în viața de reproducere a unei femei, aducând un declin al nivelului de hormoni sexuali feminini - estrogen și progesteron. În 25% din cazuri, cancerul mamar apare în premenopauză și se estimează că această proporție va crește datorită îmbunătățirii screeningului, diagnosticului și raportării.

Prima etapă în tratamentul cancerului mamar este diagnosticarea malignității și a tipului histo-patologic, iar apoi determinarea statusului receptorilor hormonali și a altor elemente de prognostic prin examene imunohisto-chimice.

Terapia endocrină adjuvantă este tratamentul folosit pentru femeile aflate în premenopauză, cu stadiu incipient de cancer la sân. În prezent, terapia endocrină standard este tamoxifenul, care are un rol antiestrogenic prin blocarea receptorilor celulari pentru estrogen. Aproximativ 2/3 din cancerele mamare sunt hormono-dependente. Celule canceroase care au receptori hormonali sunt cunoscuți ca hormon-receptor pozitive. Scopul terapiei hormonale este acela de a reduce cantitatea de hormoni disponibili pentru celule canceroase, care pot să le oprească creșterea sau să le omoare.

După ce celule canceroase sunt îndepărtate chirurgical, acestea sunt testate pentru receptorii hormonali. Dacă tumora este receptor pozitiv, atunci terapia hormonală poate reduce riscul de cancer mamar. Terapia hormonală nu ajută pacienții cu cancer care sunt estrogen - progesteron negativ- fără receptori pentru acest tip de hormoni.

Tamoxifenul este cel mai cunoscut tratament hormonal pentru cancerul de sân, fiind un medicament anti-estrogen . Acesta acționează prin blocarea hormonilor să se atașeze de receptorii celulelor canceroase și previne creșterea tumorilor noi. Tamoxifenul este de obicei recomandat pentru o perioadă de cinci ani, iar beneficiile (scăderea riscului de cancer mamar) durează aproximativ zece ani de la oprirea tratamentului. Numeroase studii arată că pacienții cu receptori hormonali pozitivi care iau tamoxifen au riscul de reapariție/ de recidivă al cancerului mamar redus semnificativ.

Efectele secundare ale tratamentului sunt:

• Creșterea riscului de cancer de endometru;

• Tromboze sau trombembolii;

• Bufeuri;

• Oboseală;

• Greață.

2. Tratament pentru femeile aflate la postmenopauză

Postmenopauza reprezintă sfârșitul vieții reproductive. După un an fără menstruație, femeia atinge menopauza și trece în postmenopauză. După un an sau doi de postmenopauză, nivelul de estrogen ajunge la un nivel scăzut.

Inhibitorii de aromataza sunt o clasă de medicamente care sunt utilizate pentru tratamentul endocrin la femeile aflate în postmenopauză care opresc producția de estrogen. Aromataza este o enzimă care catalizează ultimul pas în biosinteza de estrogen. Există două tipuri de inhibitori de aromataza:

• Activatori steroidieni ireversibili (exemestan)

• Activatori nesteroidieni imidazol reversibili (anastrozol, letrozol)

Inhibitorii de aromatază funcționează prin blocarea enzimei aromataza, care transformă hormonul androgen în cantități mici de estrogen din organism. Acest lucru înseamnă că mai puțin estrogen este disponibil pentru a stimula creșterea celulelor de cancer de sân estrogen pozitive. Trecerea de la tamoxifen dupa 2-3 ani la aromatază oferă mai multe beneficii decât 5 ani de tamoxifen.

Efectele secundare ale tratamentului sunt:

• rigiditatea;

• durerea articulară;

• modificarea metabolismului lipidic;

• osteoporoza.

Îți reamintim că simptomele diferă de la o afecțiune mamară la alta, iar lipsa simptomelor nu înseamnă și lipsa problemelor. Cancerul la sân nu doare decât în stadii avansate, iar prezența durerii nu înseamnă neapărat cancer. De aceea, este foarte important să mergi regulat la un medic specializat, înainte de apariția manifestărilor.

O durere de sân ignorată sau diagnosticată greșit de către medic poate ascunde afecțiuni serioase la nivelul sânilor. Diagnosticată corect și timpuriu, orice afecțiune va fi tratată mai ușor și problemele de sănătate sunt rezolvate mult mai rapid.

Dacă dorești să urmezi un plan de prevenție personalizat sau ești nesigură de eficiența celui recomandat până acum, consultă un medic specializat în afecțiuni mamare.

Dacă ai fost recent diagnosticată cu cancer la sân, vino cât mai repede la o consultație oncologică cu un medic specializat în cancerul mamar.

Surse:

American Cancer Society. “Breast Cancer | Breast Cancer Information & Overview.” Www.cancer.org, 2023, www.cancer.org/cancer/types/breast-cancer.html, accesat la 2.08.2024;
Cancer Research UK. “Breast Cancer | Cancer Research UK.” Www.cancerresearchuk.org, 12 Mar. 2021, www.cancerresearchuk.org/about-cancer/breast-cancer, accesat la 2.08.2024;
Cleveland Clinic. “Breast Cancer: Causes, Stage, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 25 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/3986-breast-cancer, accesat la 2.08.2024;
Mayo Clinic. “Breast Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, Mayo Clinic, 10 Feb. 2024, Breast cancer - Symptoms and causes - Mayo Clinic, accesat la 2.08.2024;
NHS. “Breast Cancer in Women.” Nhs.uk, 15 Mar. 2024, www.nhs.uk/conditions/breast-cancer-in-women/, accesat la 2.08.2024;
WHO. “Breast Cancer.” Www.who.int, 12 July 2023, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/breast-cancer#:~:text=Breast%20cancer%20is%20a%20disease, accesat la 2.08.2024.

S-ar putea să te intereseze și...