Accident vascular ischemic: cauze, simptome și intervenții recomandate

Articol realizat cu ajutorul Dr. Sanda Nica - Medic primar Neurologie în data 12 Martie 2025

Accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă o problemă majoră de sănătate și o urgență medicală care necesită diagnostic rapid și intervenție promptă pentru a limita afectarea creierului. Cunoașterea simptomelor caracteristice și înțelegerea variabilității acestora contribuie la obținerea cât mai precoce a ajutorului medical, ceea ce va reduce numărul și gravitatea complicațiilor și a sechelelor.

Ce este accidentul vascular ischemic și cum se produce?

Accidentul vascular ischemic, cunoscut și sub numele de (AVC), este o afecțiune gravă care apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este blocat. La 3-4 minute după întreruperea alimentării cu sânge a țesuturilor nervoase, în lipsa oxigenului și a substanțelor nutritive, celulele cerebrale încep să moară. Acest lucru se poate întâmpla fie din cauza formării unui cheag de sânge, fie a îngustării sau infundării unei artere. Absența oxigenului și a nutrienților esențiali poate cauza o deteriorare rapidă a celulelor creierului, ceea ce poate duce la daune permanente sau chiar la deces. Evaluarea pacientului suspectat de un atac vascular cerebral este efectuată de către medicul neurolog.

Există două tipuri principale de accident vascular ischemic: trombotic și embolic. Accidentul vascular ischemic trombotic apare atunci când un cheag de sânge (tromb) se formează într-o arteră care alimentează creierul cu sânge. Când un cheagul de sânge se formează într-un vas cerebral care poate fi deja îngustat, se numește accident vascular cerebral trombotic. Grăsimile (colesterolul) se pot acumula pe pereții vaselor de sânge. În timp, aceste substanțe se întăresc și formează plăcile de aterom. Acumularea de depozite de grăsime și formarea plăcilor de aterom înfundă arterele, îngustând diametrul acestora. Fluxul de sânge care este astfel deja diminuat, poate fi blocat prin formarea chegului de sânge, privând creierul de oxigen și nutrienți.
Pe de altă parte, accidentul vascular ischemic embolic apare atunci când un când un cheag de sânge care s-a format în altă parte a corpului (cel mai frecvent în inimă, la pacienții cu fibrilație atrială) se desprinde și este antrenat de fluxul sanguin către un vas de sânge din creier si blocheaza una dintre arterele care alimenteaza creierul. Mai rar, embolia poate fi produsă de o altă substanță, cum ar fi un glob de grăsime sau aer, care se deplasează prin sânge și blochează o arteră mică în creier [1].
Impactul pe termen lung al unui accident vascular ischemic poate fi devastator. În funcție de durata și severitatea blocării fluxului de sânge, poate provoca o varietate de daune la nivelul creierului. Acestea pot avea un impact semnificativ asupra abilităților motorii, de vorbire, de memorie și emoționale ale unei persoane [2].

Principalele cauze ale accidentului vascular ischemic

Accidentul vascular ischemic este adesea produs de o serie de factori de risc cardiovascular. Unii factori de risc sunt modificabili (fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, hipertensiunea arteriala, diabetul), altii nu pot fi modificati (vârsta, sexul, bagajul genetic).
Factorii genetici, vârsta și sexul pot contribui de asemenea la creșterea riscului de accident vascular ischemic. Persoanele peste 60 de ani sunt mai susceptibile de a suferi un accident vascular ischemic, iar bărbații sunt mai predispuși decât femeile. Un istoric familial de boli cardiovasculare poate, de asemenea, crește riscul [5].
Unul dintre factorii cei mai importanți, asupra cărora se poate interveni, este hipertensiunea arterială, care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, afectează aproximativ 1,13 miliarde de persoane la nivel global. Hipertensiunea poate duce modificarea pèreților vaselor, predispune la depunerea de colesterol și formarea plăcilor de aterom, ceea ce determină îngustarea arterelor și blocarea fluxul de sânge către creier. De asemenea, diabetul, colesterolul ridicat, tulburarile de coagulabilitate ale sângelui sunt factori care pot contribui la formarea de cheaguri de sânge care pot întrerupe circulația sângelui către creier [3]. Află când să mergi la medicul endocrinolog pentru a identifica o posibilă disfuncție de tipul diabetului!
Bolile cardiovasculare preexistente, cum ar fi boala de arteră carotidă (stenoze) și fibrilația atrială, pot crește riscul de accident vascular ischemic. Aceste boli pot duce la formarea de cheaguri de sânge care pot bloca circulația sângelui către creier. De exemplu, fibrilația atrială poate duce la formarea de cheaguri de sânge în atriu, care pot fi apoi transportate la creier, producând un accident vascular ischemic [4].
Un stil de viață nesănătos, sedentarismul, o alimentație nesănătoasă, fumatul, obezitatea consumul de alcool și stresul pot contribui la aparitia dezvoltarea accidentului vascular ischemic. Factorii de mediu precum poluarea pot, de asemenea, contribui la dezvoltarea accidentului vascular ischemic [2].

Semnele și simptomele accidentului vascular ischemic

Semnele și simptomele unui accident vascular ischemic pot fi bruște și severe. Cele mai comune semne includ o slăbiciune/paralizie sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, confuzie, tulburări de vedere, dificultăți de mers și dureri de cap severe. Deși acestea pot părea similare cu simptomele altor afecțiuni neurologice, precum atacurile de panică sau migrenele, există diferențe semnificative care necesită atenție medicală imediată [1].
Un accident vascular ischemic se caracterizează printr-un debut brusc, în timp ce simptomele unui atac de panică sunt adesea precedate de anxietate intensă. De asemenea, durerile de cap asociate cu accidentul vascular ischemic sunt adesea descrise ca fiind diferite de durerile pe care pacientul le-a mai experimentat, fie ca intensitate, fie prin caracteristicile acesteia, spre deosebire de durerea de cap tipică din migrenă [4].
Semnele și simptomele pot varia în funcție de zona creierului afectată de accidentul vascular ischemic. De exemplu, un accident care afectează partea dreaptă a creierului poate provoca deficite motorii, tulburari de sensibilitate, dar si probleme de coordonare și percepție, în timp ce unul care afectează partea stângă a creierului poate cauza deficite motorii, tulburari de sensibilitate, dar si probleme de vorbire și înțelegere. Astfel, două persoane pot experimenta simptome complet diferite, chiar dacă ambele suferă de un accident vascular ischemic [3].
Importanța acordării tratamentului de urgență în cazul în care apar simptomele unui accident vascular ischemic nu poate fi subestimată. Timpul este un factor esențial în tratarea accidentului vascular ischemic, iar fiecare minut contează. Pentru fiecare minut în care fluxul de sânge către creier este blocat, aproximativ 2 milioane de celule ale creierului mor. Acest lucru subliniază necesitatea de a solicita ajutor medical cât mai repede posibil [5].

Diagnosticarea accidentului vascular ischemic

Diagnosticul unui accident vascular cerebral ischemic (AVC ischemic) este esențial pentru a interveni rapid și a minimiza leziunile cerebrale. Pentru a stabili diagnosticul, este crucial să se urmeze o serie de evaluări și teste în cadrul unei unități medicale.

Primul pas în diagnosticare este anamneza pacientului, unde medicii colectează informații despre simptomele apărute, istoricul medical și factorii de risc (hipertensiune arterială, diabet, fumat, colesterol crescut). Examinarea clinică permite evaluarea funcțiilor neurologice prin teste simple, cum ar fi testul pentru mobilitatea brațelor, vorbire sau evaluarea expresiilor faciale [6].

Investigațiile imagistice sunt cruciale pentru confirmarea și localizarea exactă a ischemiei. Tomografia computerizată (CT) este una dintre primele metode folosite pentru a distinge între AVC-ul ischemic și cel hemoragic. De asemenea, rezonanța magnetică (RMN) oferă imagini detaliate ale țesutului cerebral, ajutând la identificarea leziunilor ischemice mici sau recente.

Testele de laborator pot include analize de sânge pentru a evalua funcția renală, glicemia, lipidele și coagularea sângelui. Alte teste precum electrocardiograma (EKG) și ecografia Doppler a vaselor de sânge sunt utile pentru a depista sursa potențială a cheagurilor de sânge sau problemele cardiace asociate cu AVC-ul ischemic [7].

Un diagnostic rapid și corect permite inițierea tratamentului în timp util, reducând riscul de sechele și complicații grave și îmbunătățind prognosticul pacientului.

Intervențiile medicale recomandate în cazul unui accident vascular ischemic

În cazul unui accident vascular ischemic, există mai multe tipuri de intervenții medicale care pot fi aplicate, depinzând de cunoașterea cu precizie a momentului instalării accidentului vascular, de severitatea și localizarea acestuia. Tromboliza, o procedură care implică utilizarea de medicamente pentru dizolvarea cheagurilor de sânge, este una dintre cele mai comune metode de tratament, dar ea poate fi folosită doar în primele ore de la debutul accidentului vascular ischemic (deci este necesară cunoașterea exactă a debutului simptomelor). În unele cazuri, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a înlătura cheagul sau pentru a repara vasele de sânge deteriorate. Tratamentul medicamentos poate fi, de asemenea, folosit pentru a reduce riscul de formare a altor cheaguri de sânge și pentru a controla simptomele [2].

Timpul joacă un rol esențial în tratamentul unui accident vascular ischemic. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cu cât pacientul primește îngrijiri medicale mai repede, cu atât sunt mai mari șansele de a limita daunele cerebrale. De fapt, primele ore de la debutul simptomelor sunt cele mai importante pentru a obține un rezultat pozitiv [1].

Monitorizarea și îngrijirea post-tratament sunt de asemenea esențiale în recuperarea pacientului. Îngrijirea continuă și monitorizarea pot preveni complicațiile și pot optimiza recuperarea. Acest lucru poate include teste regulate de sânge, monitorizarea tensiunii arteriale și evaluările neurologice [3].

Îngrijirea la domiciliu după un accident vascular ischemic este de asemenea importantă pentru recuperarea pe termen lung a pacientului. Recomandările pentru managementul la domiciliu pot include kinetoterapie fizioterapie, terapie ocupațională și modificări ale stilului de viață, cum ar fi adoptarea unei diete sănătoase, renunțarea la fumat și practicarea regulată de exerciții fizice. Aproape jumătate dintre supraviețuitorii AVC-urilor ischemice vor avea un alt accident vascular cerebral în decurs de cinci ani, prin urmare schimbarea stilului de viață și respectarea tratamentului recomandat de către medic sunt esențiale [4].

Sechelele Complicațiile accidentului vascular ischemic

Sechelele Complicațiile după un accident vascular ischemic (AVI) pot varia semnificativ, în funcție de zona creierului afectată, de severitatea leziunii și de rapiditatea intervenției medicale. Printre acestea se numără dificultăți de vorbire/înțelegere sau înghițire, paralizie sau slăbiciune musculară, incontinență sfincteriană, pierderea memoriei sau a capacității de concentrare, probleme de coordonare și echilibru și chiar tulburări emoționale precum depresia. Acestea complicații pot să apar, în general, imediat după accidentul vascular sau pot să se dezvolte pe parcursul zilelor sau săptămânilor care urmează [6]. Complicațiile care pot să apara sunt legate adesea de imobilizarea pacientului și de afectarea neurologică persistentă (escare, infecție urinara, pneumonie de aspiratie, căderi).

Aceste complicații pot avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a pacientului, afectând capacitatea acestuia de a se autogestiona și necesitând adesea îngrijire pe termen lung. Calitatea vieții, capacitatea de a desfășura activități zilnice, relațiile cu ceilalți și starea de bine emoțională și psihologică pot fi profund afectate.

Rolul intervenției medicale timpurii și al reabilitării este crucial în prevenirea sau ameliorarea sechelelor și a complicațiilor. Cu cât se intervine mai rapid în cazul unui accident vascular ischemic, cu atât sunt mai mari șansele de a preveni sau de a reduce severitatea acestora complicațiilor.

Managementul pe termen lung al complicațiilor implică adesea tratamente medicale de durată, modificări ale stilului de viață și accesarea diverselor servicii de suport. Pacienții pot avea nevoie de medicamente pentru a controla simptomele, de terapie pentru a îmbunătăți mobilitatea și de consiliere pentru a face față impactului emoțional.

Cum să previi un accident vascular ischemic?

Prevenirea accidentului vascular ischemic este în mare parte legată de adoptarea unui stil de viață sănătos. În primul rând, alimentația echilibrată este esențială. Este important să se opteze pentru alimente bogate în fibre, vitamine și minerale, cum ar fi fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat sunt, de asemenea, măsuri esențiale. Alcoolul și tutunul au efecte nocive asupra sistemului cardiovascular, crescând riscul de accident vascular ischemic. De asemenea, activitatea fizică regulată, cel puțin 30 de minute pe zi, contribuie la menținerea unei greutăți corporale ideale sănătoase și la îmbunătățirea circulației sanguine [7].

Un alt aspect crucial în prevenirea accidentului vascular ischemic este controlul regulat al tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori de risc în dezvoltarea accidentului vascular ischemic. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și tratamentul acesteia în cazul în care valorile sunt ridicate pot preveni complicațiile [6].

Diabetul zaharat este, de asemenea, un factor de risc important pentru accidentul vascular ischemic. Este esențial să se monitorizeze nivelul de glucoză din sânge și să se urmeze tratamentul recomandat pentru a-l menține în limite normale. Un nivel ridicat de zahăr în sânge pe o perioadă lungă de timp poate duce la deteriorarea vaselor de sânge și la creșterea riscului de accident vascular ischemic [5].

Consulturile medicale periodice și controalele de specialitate sunt, de asemenea, necesare pentru identificarea timpurie a problemelor de sănătate care ar putea crește riscul de accident vascular ischemic. Este important să se efectueze determinări regulate ale colesterolului și să se urmeze tratamentele recomandate pentru a-l menține la un nivel sănătos.

Recuperarea după un accident vascular ischemic: recomandări și sfaturi practice

Recuperarea după un accident vascular ischemic este un proces de durată, care implică o serie de etape esențiale. Prima dintre acestea este
terapia de reabilitare, care vizează recuperarea abilităților motorii și cognitive afectate. Exercițiile fizice, terapia ocupațională și logopedia sunt doar câteva dintre tehnicile utilizate în acest proces. Fiecare pacient primește un program personalizat, în funcție de problemele sale [3].

După un accident vascular ischemic, pacientul poate fi nevoit să se adapteze la noi condiții de viață. Acest lucru poate implica învățarea unor abilități noi, precum folosirea unui scaun cu rotile sau a unui baston. Adaptarea la aceste schimbări poate fi dificilă, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Este important ca pacientul să aibă sprijinul familiei și al unei echipe medicale dedicate.

Depresia, anxietatea și alte probleme de sănătate mintală sunt frecvente după un accident vascular ischemic. De aceea, suportul psihologic este esențial în recuperare. Terapia, fie că este vorba de terapie individuală sau de grup, poate ajuta pacientul să facă față schimbărilor și să își amelioreze calitatea vieții.

Pentru a preveni un alt accident vascular ischemic, este important ca pacientul să adopte un stil de viață sănătos. O dietă echilibrată, exercițiile fizice regulate, evitarea fumatului și monitorizarea constantă a tensiunii arteriale și a nivelului de zahăr din sânge sunt doar câteva dintre măsurile care pot fi luate. De asemenea este imperios necesar ca pacientul să respecte tratamentul de prevenție secundară care îi este recomandat după un accident vascular ischemic

Accidentul vascular ischemic este o problemă de sănătate gravă, cu cauze variate și simptome uneori subtile. Este vital să înțelegi aceste cauze și să fii conștient de semnele de avertizare pentru a putea interveni rapid. Totodată, este important să fii informat despre tratamentele și intervențiile medicale disponibile, precum și despre măsurile de prevenție și recuperare.

Surse:
1.    American Stroke Association. “Ischemic Strokes (Clots).” American Stroke Association, American Heart Association, 2019, www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/ischemic-stroke-clots, accesat la 22.10.2024;
2.    Brown, Robert. “Stroke - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 30 Apr. 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113, ccesat la 22.10.2024;
3.    Cleveland Clinic. “Ischemic Stroke (Clots): Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/24208-ischemic-stroke-clots, ccesat la 22.10.2024;
4.    Hui, Channing, et al. “Ischemic Stroke.” National Library of Medicine, StatPearls Publishing, 20 Apr. 2024, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499997/, ccesat la 22.10.2024;
5.    Jauch, Edward. “Ischemic Stroke: Practice Essentials, Background, Anatomy.” Medscape, 14 June 2023, emedicine.medscape.com/article/1916852-overview?form=fpf, accesat la 22.10.2024;
6.    MedlinePlus. “Ischemic Stroke.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2019, medlineplus.gov/ischemicstroke.html, accesat la 22.10.2024;
7.    Stroke Association . “Ischaemic Stroke | Stroke Association.” Www.stroke.org.uk, 2024, www.stroke.org.uk/stroke/types/ischaemic, ccesat la 22.10.2024.