RMN abdominal: recomandări, procedură, contraindicații

Când este necesar un RMN abdominal și ce probleme poate depista?

Există multe situații în care se recomandă efectuarea unui RMN abdominal:

• RMN abdomen superior este recomandat în următoarele cazuri:
• identifică afecțiuni de la nivelul organelor abdominale și țesuturilor din jur;
• analizează sănătatea organelor precum  ficat, pancreas, colecist, splină, rinichi, glande suprarenale;
• depistează malformații vasculare;
• depistează hemoragii din zona abdominală;
• depistează boli inflamatorii intestinale;
• depistează afecțiuni pancreatice.

RMN abdomen inferior / RMN pelvin este recomandat în următoarele cazuri:

Vezi RMN pelvin și RMN ginecologic

• depistează tumori din regiunea pelvină;
• depistează afecțiuni și/sau malformații ale organelor pelvine;
• identifică hemoragii;
• oferă informații despre structura peretului pelvin și capacitatea musculaturii pelvine;
• vizualizează compartimentul afectat și musculatura care nu funcționează în parametri normali;
• rol preoperatoriu – ghidaj pentru o eventuală intervenție chirurgicală;
• oferă informații pentru planul de tratament;
• descoperă disfuncții ale peretelui pelvin – organe/structuri pevine cu modificări
• identifică leziuni pelvine care sunt cauza mai multor afecțiuni precum incontinența urinară, incontinența fecală, constipația etc. 

RMN abdomen total

RMN abdoment total este o metodă imagistică complexă ce depistează atât afecțiuni ale abdomenului superior (RMN abdomen superior), cât și afecțiuni ale abdomenului inferior (RMN abdomen inferior – RMN pelvin):

• Abdomen superior - afecțiuni bilio-pancreatice, afecțiuni hepatice, afecțiuni splenice, afecțiuni suprarenaliene, afecțiuni ale rinichilor;
• Abdomen inferior - patologia prostatei, patologia ginecologică, patologia testiculară, patologia rectală.

EnteroRMN 

EnteroRMNeste o investigație imagistică prin rezonanță magnetică nucleară ce produce imagini detaliate ale tubului digestiv, ajutând în diagnosticarea afecțiunilor din această sferă.

Cât de eficient este un RMN abdominal?

Un RMN (rezonanță magnetică nucleară) abdominal este extrem de eficient în diagnosticarea și monitorizarea unei game largi de afecțiuni abdominale. Această metodă imagistică avansată oferă imagini detaliate ale organelor interne, inclusiv ficatul, pancreasul, rinichii, splina și vasele de sânge, fără a utiliza radiații ionizante. Eficiența sa constă în capacitatea de a detecta cu precizie tumori, inflamații, leziuni sau anomalii structurale, fiind deosebit de util în cazurile complexe sau în care alte metode, precum ecografia sau CT-ul, nu oferă suficiente informații.

RMN-ul abdominal este ideal pentru investigarea afecțiunilor hepatice (steatoza hepatică, ciroza), a bolilor inflamatorii intestinale (Crohn, colită ulceroasă) și pentru evaluarea cancerelor abdominale. În plus, datorită sensibilității sale ridicate, permite medicilor să identifice probleme într-un stadiu incipient, contribuind la un tratament mai eficient și la prevenirea complicațiilor.

Investigațiile imagistice IRM sunt recomandate ca metode complementare de diagnosticare/preoperatoriu/postoperatoriu pentru acuratețea pe care o garantează în detectarea anomaliilor structurale, de compoziție și de funcționare a oricărei zone a corpului. De asemenea, RMN-ul este o metodă imagistică neiradiantă și poate fi repetată de câte ori medicul radiolog face această recomandare.

Rolul rezonanței magnetice (IRM) este esențial în investigarea imagistică a abdomenului

• IRM este o metodă imagistică complementară ce aduce informații suplimentare ecografiei sau ecografiei CT și ajută pentru diagnosticul, ghidajul preoperator și stabilirea tratamentului afecțiunilor abdomenului superior și al abdomenului inferior;
• IRM abdominal prezintă cea mai mare acuratețe în vizualizarea structurilor de țesut moale din corp și de aceea, este cea mai eficientă metodă imagistică pentru obținerea unui diagnostic precoce;
• IRM este o metodă imagistică avansată neinvazivă, ce nu implică expunerea la radiații ionizante. Lipsa iradierii este importantă mai ales pentru persoanele tinere, femeile însărcinate și pentru personele ce trebuie să urmeze screening repetat pentru monitorizarea unei boli, mai ales în patologia oncologică;
• Avantajele majore ale IRM faţă de CT sunt date de caracterizarea mult mai bună a leziunilor focale intraparenchimatoase şi de lipsa iradierii;
• IRM abdominal este eficient în monitorizarea pacienților tratați pentru neoplasme pancreatice și pentru detecția precoce a recidivei tumorale;
• IRM abdominal identifică leziuni hepatice pe care examinarea CT sau ecografia nu le depistează, iar caracterizarea leziunilor este superioară prin rezonanță magnetică;
• Diferențiază cu precizie leziunile maligne de leziunile benigne din patologia suprarenală;
• Este o metodă neinvazivă de vizualizare a întregului aparat excretor - rinichi, uretere, vezică urinară.

RMN abdominal cu substanță de contrast vs. RMN fără substanță de contrast
Există două tirpuri de RMN: RMN cu substanță de contrast și RMN fără substanță de contrast.

Când este necesară substanța de contrast?

Substanța de contrast, cel mai frecvent pe bază de gadoliniu, este utilizată în RMN-ul abdominal pentru a evidenția mai clar detalii anatomice și funcționale ale organelor interne. Aceasta este necesară atunci când:

• Se investighează tumori sau mase anormale, pentru a distinge între țesuturile normale și cele patologice.
• Este nevoie de o evaluare precisă a fluxului de sânge în organe, cum ar fi ficatul, rinichii sau pancreasul.
• Se suspectează prezența unor leziuni vasculare (anevrisme, stenoză).
• Diagnosticul implică afecțiuni hepatice complexe, cum ar fi hemangioamele sau cancerul hepatic.
• Este nevoie de evaluarea detaliată a proceselor inflamatorii, precum pancreatita sau bolile inflamatorii intestinale.

Diferențe în acuratețea diagnosticului 

RMN-ul fără substanță de contrast oferă o imagine detaliată a structurii organelor, fiind suficient pentru diagnosticul unor afecțiuni de bază sau pentru monitorizarea unor patologii deja cunoscute. Totuși:

• RMN-ul cu substanță de contrast permite identificarea și diferențierea mai precisă a tumorilor benigne de cele maligne.
• Contrastul ajută la evidențierea fluxului sanguin și a vascularizației, fiind esențial pentru diagnosticarea unor afecțiuni vasculare sau a metastazelor.
• În comparație cu RMN-ul fără contrast, cel cu contrast oferă o sensibilitate și o specificitate mai mare în detectarea afecțiunilor hepatice, renale și pancreatice.

Riscurile asociate substanței de contrast

Deși substanța de contrast pe bază de gadoliniu este considerată sigură pentru majoritatea pacienților, există anumite riscuri și efecte adverse:

• Reacții alergice: rare, dar pot include erupții cutanate, mâncărimi sau, în cazuri extreme, șoc anafilactic.
• Probleme renale: pacienții cu insuficiență renală severă pot dezvolta fibroză sistemică nefrogenică, o complicație rară dar gravă.
• Acumularea de gadoliniu: studii recente au arătat că gadoliniul poate rămâne în organism pe termen lung, dar efectele clinice sunt încă investigate.
• Disconfort temporar: unele persoane pot resimți greață, amețeli sau senzație de căldură după injectare.

Pentru a reduce riscurile, medicii evaluează întotdeauna starea de sănătate a pacientului înainte de a recomanda un RMN cu substanță de contrast. În cazurile în care contrastul nu este esențial, se preferă varianta fără contrast pentru a evita eventualele complicații.

Riscuri și contraindicații pentru RMN-ul abdominal 

Dacă ai dispozitive medicale metalice implantate (stimulator cardiac, defibrilator cardiac implantabil, proteză articulară metalică, implanturi cohleare, valve cardiace artificiale, schije sau orice fragment metalic), nu vei putea să efectuezi investigația pentru că riști ca acestea să fie afectate.

Imaginea poate fi distorsionată de către respirație/ritm cardiac neregulat, dar și de către motilitatea digestivă. De aceea, este bine să urmezi cu atenție recomandările asistentului medical cu privire la felul în care trebuie să respire și trebuie să eviți să consume alimente cu cel puțin 6 ore înainte de investigație.

Spune medicului dacă suferi de insuficiență renală pentru că uneori poate fi contraindicată administrarea substanței de contrast. De asemenea, dacă suferi de diverse alergii, informează încă de la programare recepția și apoi medicul în privinţa acestui aspect pentru a nu suferi efecte adverse de la substanța de contrast utilizată.

Spune medicului dacă urmezi tratamente de substituție hormonală. Acesta îți va indica dacă este necesară o întrerupere a acestora pentru a putea efectua investigația.

Trebuie să stai nemișcat în timpul examinării pentru a obține imagini cât mai clare.

RMN-ul abdominal nu este recomandat în primul trimestru de sarcină. Încă nu au fost declarate efecte adverse ale substanței de contrast asupra fătului, dar medicul imagist adoptă această metodă preventiv pentru un plus de siguranță.

Anunță medicul imagist dacă ești în perioada de alăptare pentru a primi recomandări în ce privește stocarea laptelui matern. Cel mai probabil, nu vei putea să alăptezi în următoarele două zile după RMN-ul mamar pentru a te asigura că organismul tău a eliminat substanța de contrast.

Întrebări frecvente despre RMN abdominal

Există o serie de întrebări care apar frecvent în discuțiile cu pacienții și la care vom răspunde în continuare: 

ÎN CÂT TIMP PRIMESC REZULTATELE (REZULTATE ȘI INTERPRETARE)?

Un rezultat RMN poate să fie gata și în luni de zile în majoritatea centrelor imagistice din țară. Pentru că știm cât de important este pentru tine să afli cât mai repede dacă ești bine, vei primi interpretarea rezultatelor în timp record. Rezultatul RMN-ului va fi eliberat în aproximativ 48-72 de ore din momentul efectuării investigației.

Vei primi film, CD și fișa medicală de interpretare a rezultatelor.

CÂT DUREAZĂ UN RMN ABDOMINAL?

În medie, RMN-ul abdominal durează 30 de minute, dar perioada se poate prelungi până la 60 de minute, dacă medicul radiolog consideră necesară o analiză amănunțită sau decide să utilizeze substanță de contrast, pentru a mări acuratețea imaginilor. Examinarea este alcătuită din serii de secvențe, care durează fiecare între 1 și 6 minute, cu mici pauze între ele.

ESTE DUREROASĂ EXAMINAREA RMN?

Investigația este noninvazivă și nedureroasă. Vei fi  introdus într-un tub cilindric timp de aproximativ 30-60 de minute și vei fi examinat imagistic de către asistentul de radiologie. Este posibil să resimți o ușoară senzație de căldură, dar nu vei simți deloc durere sau disconfort. Puține sunt cazurile în care pacientele vor simți stări de disconfort cauzate de substanța de contrast sau de faptul că sunt într-un spațiu închis.

MĂ POT MIȘCA ÎN TIMPUL INVESTIGAȚIEI?

Calitatea imaginilor rezultate în urma RMN-ului depinde și de tine. Este foarte important să te relaxezi și să stai nemișcat pe parcursul RMN-ului pentru a obține o imagine cât mai clară și un rezultat final de calitate. Orice mișcare în timpul examinării duce la scăderea calității imaginii. Timpul va trece mai repede dacă închizi ochii și te relaxezi.

CUM TE PREGĂTEȘTI PENTRU UN RMN ABDOMINAL?

1. Cu o zi înainte de investigație trebuie să elimini din alimentație fibrele dure, băuturile carbogazoase, pâinea neagră și produsele lactate. De asemenea, investigația se efectuează pe stomacul gol, astfel încât evită să mănânci cu 6 ore înaintea investigației.
2. Este necesar sa aduceți cu dumneavoastră toate investigațiile și documentele medicale anterioare care au legătură cu patologia investigată (bilete de ieșire din spital, protocol operator, ecografii, examinări CT sau RM anterioare, consultul medicului specialist cu indicația de examinare RM) și să oferiți informații despre istoricul dumneavoastră medical (orice fel de afecțiune sau intervenție chirurgicală recentă). Toate acestea ajută medicul radiolog să ofere un diagnostic corect.
3. Spune medicului dacă suferi de insuficiență renală pentru că uneori poate fi contraindicată administrarea substanței de contrast.
4. Dacă urmezi un tratament medicamentos, întreabă medicul dacă îl poți urma și înaintea intervenției sau dacă este necesară o întrerupere. De asemenea, dacă suferi de diverse alergii, informează medicul în privinţa acestui aspect pentru a nu suferi efecte adverse în cazul în care radiologul decide să folosească substanță de contrast.  
5. Analize de sânge necesare în cazul utilizării substanței de contrast: creatinină serică și uree serică (din ultimele 30 de zile).
6. Înaintea investigației, asistentul medical îți va solicita să scoți toate obiectele de metal deoarece acestea pot fi atrase rapid de către magnetul puternic. Informează medicul dacă ai orice fel de implant metalic (stent cardiac, pacemaker, sterilet) pentru că acesta poate să nu mai funcționeze corect după RMN. 

OBIECTE METALICE CARE INTERZIC EFECTUAREA EXAMENULUI RMN:

✓ stimulatoare cardiace sau defibrilatoare implantate;
✓ clipsuri vasculare metalice feromagnetice plasate pentru prevenirea hemoragiei din anevrisme;
✓ pompe de medicamente implantate sau externe (ca cele pentru administrarea insulinei, pentru analgezice sau chimioterapice);
✓ implanturi cohleare;
✓ cateterele cu componente metalice; 
✓ gloanțe sau alte tipuri de fragmente metalice;
✓ un corp străin metalic din organism.

OBIECTE A CĂROR COMPONENȚĂ METALICĂ TREBUIE SĂ FIE CLARIFICATĂ DE CĂTRE MEDICUL/SPECIALISTUL CARE LE-A IMPLANTAT, ÎNAINTEA EFECTUĂRII EXAMENULUI RMN (dacă materialul este sau nu compatibil cu RMN-ul):

✓ plăci metalice, șuruburi, meșe metalice pentru repararea osului sau articulațiilor;
✓ tije vertebrale metalice și proteze articulare;
✓ sisteme de neurostimulare;
✓ unele tatuaje sau tatuajele permanente pentru sprâncene (pot altera imaginea și pot duce la apriția iritațiilor pielii sau umflare;
✓ pigmenții negri și albaștri sunt cei mai problematici);
✓ unele produse cosmetice sau lacuri de unghii care pot conține particule metalice;
✓ unele lucrări dentare, implanturi, obturații sau aparate dentare;
✓ gloanțe sau alte tipuri de fragmente metalice;
✓ bijuterii metalice, inclusiv piercing-uri corporale.